Refluxul gastroesofagian (RGE) este o afecțiune comună caracterizată prin întoarcerea acidului gastric în esofag, provocând senzația neplăcută de arsură retrosternală. Simptomele tipice includ arsurile la stomac, regurgitarea acidă, durerea în piept și dificultățile de deglutiție.
Principalele cauze ale refluxului sunt slăbirea sfincterului esofagian inferior, obezitatea, sarcina, fumatul și consumul excesiv de alimente picante, grăsimi sau cafea. Stresul și anumite medicamente pot agrava simptomele.
Pentru prevenire, se recomandă evitarea meselor abundente seara, ridicarea capului patului, menținerea unei greutăți corporale optime și eliminarea factorilor declanșatori din dietă.
Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice, în timp ce ulcerul peptic este o leziune mai profundă care afectează peretele stomacului sau duodenului. Ambele afecțiuni provoacă dureri abdominale, greață și disconfort digestiv, dar ulcerul poate cauza complicații mai grave.
Bacteria Helicobacter pylori este responsabilă pentru aproximativ 80% din ulcerele duodenale și 60% din cele gastrice. Infecția cronică cu această bacterie crește semnificativ riscul de dezvoltare a gastritei și ulcerului peptic.
Tratamentul include modificări dietetice importante: evitarea alimentelor iritante, a alcoolului și fumatului, consumul de mese mici și regulate, și reducerea stresului pentru a favoriza vindecarea mucoasei gastrice.
Dispepsia funcțională reprezintă o afecțiune comună caracterizată prin disconfort în partea superioară a abdomenului, fără o cauză organică identificabilă. Simptomele includ senzația de plenitudine postprandială, satuitatea precoce, durerea epigastrică și arsurile la stomac. Aceste manifestări pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Principalii factori care contribuie la apariția dispepsiei sunt stresul psihic, alimentația neregulată, consumul de alimente grele sau condimentate și stilul de viață sedentar. Pentru ameliorarea simptomelor, farmaciile din România oferă diverse opțiuni terapeutice:
Modificările regimului alimentar, cum ar fi mesele mici și frecvente, evitarea alimentelor declanșatoare și menținerea unei hidratări adecvate, constituie o componentă esențială în managementul dispepsiei funcționale.
Diareeea poate fi clasificată în forme acute (sub 14 zile) și cronice (peste 4 săptămâni), având cauze diverse de la infecții virale sau bacteriene până la intoleranțe alimentare și boli inflamatorii intestinale. Managementul diferențiat al acestor forme este crucial pentru obținerea rezultatelor terapeutice optime.
Farmaciile românești dispun de o gamă variată de medicamente antidiaroice:
Constipația, definită prin scaune rare și dure, poate fi cauzată de dieta săracă în fibre, sedentarismul sau medicația. Laxativele disponibile includ preparate pe bază de fibre, stimulente intestinale și emoliente fecale, adaptate nevoilor individuale ale pacienților.
Sindromul colonului iritabil (IBS) este o afecțiune funcțională gastrointestinală caracterizată prin dureri abdominale recurente asociate cu modificări ale tranzitului intestinal. Diagnosticul se bazează pe criteriile Roma IV și exclude alte patologii organice prin investigații specifice.
IBS se clasifică în trei subtipuri principale: cu predominanța diareei (IBS-D), constipației (IBS-C) sau forme mixte (IBS-M). Tratamentul farmacologic include:
Dieta FODMAP redusă demonstrează eficacitate în ameliorarea simptomelor la majoritatea pacienților. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, exerciții fizice regulate și consiliere psihologică reprezintă componente esențiale ale tratamentului integrat pentru controlul pe termen lung al sindromului.
Balonarea și meteorismul rezultă din acumularea excesivă de gaze în tractul digestiv, cauzată de fermentarea bacteriană a alimentelor nedigerate, înghițirea aerului sau disfuncții ale motilității intestinale. Intoleranțele alimentare la lactoză, fructoză sau gluten contribuie semnificativ la aceste simptome.
Tratamentul farmacologic al balonării include mai multe categorii de medicamente:
Prevenirea implică modificări alimentare: evitarea alimentelor flatulogene, mese mici și frecvente, masticarea atentă. Consultarea medicului este necesară când simptomele persistă peste două săptămâni, sunt asociate cu dureri severe, modificări ale tranzitului sau pierdere în greutate neexplicată.
