Artrita reprezintă o afecțiune complexă care implică inflamația unei sau mai multor articulații, afectând milioane de persoane la nivel mondial. Mecanismele de dezvoltare variază în funcție de tipul artritei, implicând procese autoimune, uzura cartilajului sau factori genetici și de mediu.
Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică care afectează predominant articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Caracteristicile principale includ inflamația sinovială persistentă, rigiditatea matinală prelungită și evoluția simetrică a simptomelor. Fără tratament adecvat, poate provoca deformări articulare permanente și afectarea organelor interne.
Cea mai frecventă formă de artrită, osteoartrita rezultă din uzura progresivă a cartilajului articular. Principalii factori de risc includ vârsta înaintată, obezitatea, traumatismele anterioare și predispoziția genetică. Se manifestă prin durere care se agravează cu activitatea fizică și ameliorează cu odihna.
Artrita psoriazică afectează aproximativ 30% din persoanele cu psoriazis, combinând manifestările cutanate cu inflamația articulară. Alte tipuri includ artrita juvenilă idiopatică și spondilita anchilozantă.
În România, se estimează că peste 2 milioane de persoane suferă de diferite forme de artrită, prevalența crescând semnificativ după vârsta de 45 de ani. Femeile sunt afectate de două ori mai frecvent decât bărbații în cazul artritei reumatoide.
Recunoașterea precoce a simptomelor artritei este crucială pentru inițierea rapidă a tratamentului și prevenirea complicațiilor. Primele manifestări pot fi subtile și adesea sunt neglijate de pacienți.
Durerea articulară reprezintă simptomul cardinal, variind în intensitate de la disconfort ușor la durere severă invalidantă. Localizarea poate fi specifică anumitor articulații sau generalizată, cu un pattern temporal caracteristic fiecărui tip de artrită.
Rigiditatea matinală este deosebit de pronunțată în artrita reumatoidă, putând persista ore întregi, spre deosebire de osteoartrită unde durează doar câteva minute. Limitarea mobilității se instalează progresiv, afectând activitățile zilnice.
Diagnosticul diferențial necesită o abordare comprehensivă care include analize de sânge (VSH, PCR, factor reumatoid), imagistică (radiografii, ecografie, RMN) și evaluarea clinică detaliată. Consultația specializată reumatologică rămâne esențială pentru stabilirea diagnosticului precis și inițierea tratamentului optim.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene reprezintă prima linie de tratament pentru artrită în România. Ibuprofenul este disponibil în doze de 200-400mg și poate fi administrat de 2-3 ori pe zi pentru reducerea inflamației și durerii articulare. Diclofenacul, sub formă de comprimate sau injecții, oferă un efect puternic antiinflamator și este recomandat pentru episoadele acute. Naproxenul asigură o acțiune prelungită, fiind ideal pentru tratamentul de lungă durată al artritei cronice.
Celecoxibul aparține categoriei inhibitorilor selectivi COX-2 și prezintă un risc redus de complicații gastrice. Meloxicamul oferă o tolerabilitate bună la nivel gastric și renal, fiind prescris frecvent în România pentru artroza și artrita reumatoidă. Nimesulida este eficientă în tratamentul durerii acute, însă necesită monitorizarea funcției hepatice.
Paracetamolul rămâne cea mai sigură opțiune pentru controlul durerii în artrită, cu doze standard de 500-1000mg la 6-8 ore. Tramadolul este prescris pentru durerile moderate-severe care nu răspund la analgezicele simple. Corticosteroizii precum Prednisolonul și Methylprednisolonul sunt rezervați pentru inflamația acută severă, cu administrare pe perioade scurte pentru evitarea efectelor adverse.
Principalele contraindicații includ:
Aplicarea topică a medicamentelor oferă o alternativă sigură cu efecte sistemice minime. Voltaren gel conține diclofenac și asigură penetrare profundă în țesuturile afectate. Fastum gel pe bază de ketoprofen este eficient pentru inflamația articulațiilor superficiale. Diclac oferă o formulă cu eliberare prelungită, necesitând aplicări mai rare pe parcursul zilei.
Plasturii medicamentoși permit eliberarea controlată a substanței active timp de 12-24 ore, fiind ideali pentru tratamentul nocturnal. Glucozamina și condroitina susțin regenerarea cartilajului articular, fiind recomandate în doze de 1500mg, respectiv 1200mg zilnic. MSM (metilsulfonilmetan) contribuie la reducerea inflamației și îmbunătățirea mobilității articulare.
Uleiurile esențiale de mentă și eucalipt oferă un efect răcoritor și analgezic prin masaj local. Produsele cu acid hialuronic în formă topică contribuie la hidratarea și lubrierea articulațiilor. Pentru eficacitate maximă, tratamentele topice trebuie aplicate prin masaj ușor, 2-3 ori zilnic, pe piele curată și uscată, evitând zonele cu leziuni cutanate.
Activitatea fizică regulată este esențială pentru pacienții cu artrită, ajutând la menținerea flexibilității articulare și întărirea musculaturii. Exercițiile de întindere, înotul și mersul pe jos sunt recomandate deoarece reduc presiunea asupra articulațiilor. Gimnastica în apă este deosebit de benefică, oferind rezistență fără impact asupra articulațiilor afectate.
O alimentație echilibrată poate reduce inflamația și simptomele artritei. Includeți în dietă pește bogat în omega-3, fructe și legume colorate, nuci și semințe. Evitați alimentele procesate, zahărul rafinat și grăsimile trans care pot agrava inflamația. Consumul de turmeric, ghimbir și ceai verde poate oferi beneficii suplimentare antiinflamatoare.
Stresul poate intensifica simptomele artritei, prin urmare tehnicile de relaxare sunt importante. Meditația, exercițiile de respirație profundă și yoga pot reduce tensiunea musculară și durerea. Masajul terapeutic și terapia cu căldură sau frig sunt metode eficiente de ameliorare a simptomelor acute.
Anumite simptome necesită atenție medicală imediată. Consultați urgent medicul în următoarele situații:
Controalele regulate sunt esențiale pentru monitorizarea evoluției artritei și ajustarea tratamentului. Pacienții cu artrită reumatoidă necesită evaluări la 3-6 luni, în timp ce cei cu osteoartrită pot fi evaluați anual. Medicul va monitoriza efectele secundare ale medicației și va ajusta dozele în funcție de răspunsul la tratament.
Prognosticul variază în funcție de tipul de artrită și momentul diagnosticării. Cu tratament adecvat, majoritatea pacienților pot menține o calitate bună a vieții. În România, pacienții au acces la medici reumatologi prin sistemul de sănătate publică și pot beneficia de tratamente compensate. Asociațiile de pacienți oferă suport suplimentar și informații actualizate despre opțiunile terapeutice disponibile.
