Colesterolul este o substanță cerată, de culoare albă-gălbuie, care se găsește în mod natural în toate celulele organismului uman. Această substanță lipidică joacă un rol esențial în funcționarea normală a corpului, fiind necesară pentru producerea hormonilor, sinteza vitaminei D și formarea acizilor biliari care ajută la digestia grăsimilor. Aproximativ 75% din colesterolul din organism este produs de ficat, în timp ce restul de 25% provine din alimentele pe care le consumăm.
Nu tot colesterolul este la fel. Medicii clasifică colesterolul în două categorii principale: colesterolul HDL (high-density lipoprotein), cunoscut drept "colesterolul bun", și colesterolul LDL (low-density lipoprotein), numit "colesterolul rău". HDL-ul transportă colesterolul din țesuturi înapoi la ficat pentru eliminare, protejând astfel arterele. În contrast, LDL-ul poate forma depozite pe pereții arterelor, ducând la ateroscleroză.
Conform standardelor medicale din România, valorile normale ale colesterolului total ar trebui să fie sub 200 mg/dl, HDL-ul peste 40 mg/dl la bărbați și 50 mg/dl la femei, iar LDL-ul sub 100 mg/dl. Colesterolul crescut poate duce la formarea plăcilor de aterom în artere, reducând fluxul sanguin și crescând riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare. Aceste complicații reprezintă principala cauză de deces în România, făcând controlul colesterolului o prioritate de sănătate publică.
Predispoziția genetică joacă un rol important în nivelurile de colesterol. Hiperlipidemia familială este o afecțiune ereditară care afectează aproximativ 1 din 250 de persoane din România, determinând niveluri foarte ridicate de colesterol LDL încă din copilărie. Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare sau colesterol crescut au un risc mai mare de a dezvolta aceste probleme.
Alimentația modernă, bogată în grăsimi saturate și trans, contribuie semnificativ la creșterea colesterolului. Produsele de origine animală, alimentele procesate și prăjiturile sunt principalii responsabili. Stilul de viață sedentar, caracteristic multor români din mediul urban, reduce capacitatea organismului de a metaboliza eficient grăsimile.
Bolile asociate precum diabetul zaharat tip 2, hipotiroidismul și sindromul metabolic pot agrava dezechilibrul lipidic, necesitând o abordare terapeutică complexă pentru controlul optim al colesterolului.
Piața farmaceutică românească oferă o gamă variată de medicamente eficiente pentru controlul colesterolului, disponibile atât pe bază de prescripție medicală, cât și ca suplimente naturale. Aceste tratamente sunt clasificate în mai multe categorii principale, fiecare având mecanisme de acțiune distincte.
Statinele reprezintă clasa cea mai prescrisă de medicamente pentru reducerea colesterolului, acționând prin inhibarea enzimei HMG-CoA reductaza. Printre cele mai utilizate statine se numără Atorvastatina, disponibilă sub brandurile Sortis, Lipitor și Tulip, fiind eficientă în reducerea colesterolului LDL cu până la 50%. Simvastatina, comercializată ca Zocor, Vasilip sau Simgal, este o altă opțiune populară, în special pentru pacienții cu risc cardiovascular moderat. Rosuvastatina, cunoscută sub numele comercial Crestor, Rosulip sau Rosucard, este considerată una dintre cele mai puternice statine disponibile.
Pentru pacienții care nu tolerează statinele sau necesită tratament combinat, sunt disponibile fibratele, cum ar fi Fenofibratul și Gemfibrozilul, care sunt deosebit de eficiente în reducerea trigliceridelor. Ezetimibul, singur sau în combinație cu statine, blochează absorbția colesterolului la nivel intestinal, oferind o abordare complementară.
Levura de orez roșu și suplimentele cu Omega-3 reprezintă alternative naturale pentru managementul colesterolului, fiind disponibile fără prescripție medicală și potrivite pentru prevenția primară sau ca adjuvant la tratamentul convențional.
Dozajul medicamentelor pentru colesterol variază în funcție de tipul de medicament și severitatea afecțiunii. Statinele se administrează de obicei seara, deoarece sinteza colesterolului este mai activă în timpul nopții. Dozele inițiale tipice sunt de 10-20 mg pentru atorvastatină și rosuvastatină, respectiv 20-40 mg pentru simvastatină.
Monitorizarea regulată este esențială în timpul tratamentului. Pacienții trebuie să fie atenți la următoarele aspecte:
Efectele adverse comune includ dureri musculare, tulburări digestive și creșterea ușoară a enzimelor hepatice. Consultarea medicului este obligatorie la apariția durerilor musculare intense sau a simptomelor de afectare hepatică. Femeile gravide sau care alăptează nu trebuie să utilizeze statine.
Alimentația joacă un rol fundamental în controlul nivelului de colesterol din sânge. O dietă echilibrată, săracă în grăsimi saturate și trans, poate reduce semnificativ colesterolul LDL (cel "rău"). Este esențial să limitați consumul de carne roșie, produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi, și să evitați alimentele procesate și prăjiturile comerciale.
Anumite alimente au proprietatea de a reduce natural colesterolul:
Activitatea fizică regulată îmbunătățește profilul lipidic prin creșterea colesterolului HDL și reducerea celui LDL. Exercițiile aerobice moderate, practicate cel puțin 150 de minute pe săptămână, sunt deosebit de benefice. Menținerea unei greutăți optime și evitarea fumatului completează strategia naturală de prevenire, alături de gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare.
Profilul lipidic complet trebuie efectuat la fiecare 6-12 luni pentru persoanele cu risc cardiovascular moderat, sau la 3-6 luni pentru cele cu risc ridicat. Analizele se recoltează în post de 12 ore și includ colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Valorile țintă diferă în funcție de factorii de risc individuali.
Consultați imediat medicul în cazul apariției următoarelor simptome:
Medicamentele hipolipemiante trebuie luate conform prescripției medicale, fără întreruperi. Colaborarea strânsă cu medicul de familie și cardiologul permite ajustarea optimă a tratamentului în funcție de răspunsul individual și eventualele efecte adverse.
